Muzeul Ţării Crişurilor era, când l-am vizitat în primăvara lui 2016, încă găzduit în Palatul Episcopiei Romano - Catolice din Oradea, cunoscut şi sub numele "Palatul Baroc". Deja din 2017, muzeul îşi definitivează mutarea în noul sediu, fosta garnizoană a oraşului.
Palatul a fost confiscat episcopiei de către autorităţile comuniste, în anul 1963, iar din 1971 a găzduit muzeul. Arhitectural, constituie un ansamblu coerent cu Bazilica Romano - Catolică "Ridicarea la Cer a Fecioarei Maria".
Având în vedere transferul care are loc, muzeul prezintă doar unele colecţii temporare, în special etnografice.
Spațiile muzeului sunt destul de austere; de altfel, palatul a suferit multe distrugeri în perioada comunistă, mai ales interioarele. Astfel, va fi mult de muncă pentru a-l readuce la starea de dinainte de naționalizare. Obișuitele ravagii ale comunismului, asociate cu retrocedări anevoioase.
Au fost deosebit de interesante unele exponate regionale, în special costumele populare bihorene.
Mi-a atras atenția un documentar video despre prelucrarea cânepii din care, acum jumătate de secol, ţăranii confecţionau încă îmbrăcăminte în casă.
Noul sediu al muzeului, clădirea garnizoanei, se află în vestul oraşului, între Piaţa Unirii și Campusul Universității Oradea, la intersecția cu Calea Matei Basarab. Este un domeniu întins, iar clădirea nu poate fi observată din stradă din cauza arborilor stufoși. Cu siguranță va fi un muzeu superb redeschis în beneficiul turiștilor din întreaga lume, spre mândria bihorenilor.
În faţa garnizoanei este instalat bustul Generalului Traian Moşoiu. Născut în 1868 la Tohanul Nou, după ce şi-a terminat studiile militare la Academia Militară Tereziană de la Viena, a ales, în anul 1891 să treacă în România, servind sub drapelul tricolor. Astfel, a fost printre cei mai capabili ofiţeri pe durata Primului Război Mondial. Guvernator Militar al Transilvaniei în 1919, a comandat "Grupul de Armate Nord" care a participat la cucerirea Budapestei în acelaşi an, Generalul Moşoiu fiind numit Comandant al Garnizoanei militare Budapesta. După război a deţinut mai multe portofolii ministeriale, printre care Ministerul de Război, Ministerul Comunicaţiilor şi Ministerul Industriei şi Comerţului. Mă bucur mereu să văd cinstite printr-un monument de for public personaje mai puțin cunoscute din istoria noastră, dar cu un aport major la aceasta.