Edineț

Edineț este cel mai măricel oraș din nordul Republicii Moldova, cu aproximativ 15.000 de locuitori, centrul raionului cu același nume, aflat pe Prut. Localnicii îi pronunță numele "Iedineț". În perioada interbelică purta simpaticul nume "Edinița". Am avut ocazia să-l vizitez de două ori, o dată vara aceasta cu  Caravana 4 "Trai mai bun" și din nou, dintr-o întâmplare absolut neașteptată, câteva luni mai târziu. Fotografiile sunt de la a doua vizită, când am nimerit o vreme superbă, cu cer senin, într-o frumoasă zi de toamnă.

Edineț is the largest town in the north of the Republic of Moldova, having a population of about 15.000. It's the seat of the county with the same name, on the Prut river. The locals pronounce its name "Iedineț". In the interwar era it had the nice name of "Ediniția". I had the chance to visit it twice, once this summer, with the "Better living" caravan and again, purely by chance, a few months later. The pictures are from the second visit, when I had a couple of days with perfect weather and clear skies. 

Ca orice oraș din Republica Moldova care se respectă, Edineț are o statuie a lui Ștefan cel Mare pe bulevardul principal, numit bulevardul Independenței. În spate este o școală.

Like any town in the Republic of Moldova with some sense of pride, Edineț has a statue of Stephen the Great on its main boulevard, which is called Independence Boulevard. 

Statuia pare un pic suprarealistă în ceea ce privește proporțiile. Sunt curios a cui este opera (când aflu, completez aici).

The statue is a bit surreal in proportions. I'm curious who built it (and I shall give the information here when I learn it)

Orașul se mai mândrește cu statuia unei lupoaice romane, lucru rar în republică, o inițiativă a primăriei, care a dorit să sublinieze originea latină a poporului român (deși am constatat că în Republica Moldova sunt foarte mulți dacomani).

The town also prides itself with the statue of a roman  she-wolf, with is pretty rare in the Republic of Moldova. It was installed by the town administration, which wanted to underline the latin origin of the Romanians. I know however that the Romanians in Bessarabia are perhaps more fond of Dacians than Romans.

Clădirea primăriei a fost cândva conacul Sofiei Cazifin, o boieroaică foarte bogată din partea locului care a trăit în a doua jumătate a secolului 19.

The Town Hall was once the manor of Princess Sofia Cazifin, a very wealthy landlady in the second half of the 19th century.

Orașul nu are doar statuie cu Ștefan cel Mare și cu lupoaica, acestea coexistă cu o statuie a lui Lenin. Cândva aflată în fața Consiliului Raional, după 1990 a fost trasă mai în spate, în dreapta clădirii, spre Grădina Publică Vasile Alecsandri. Așa-i cu statuile în Republica Moldova: în funcție de vremuri sunt aduse în față sau ascunse în desișurile vreunui parc: a se vedea exemplul statuii lui Ștefan cel Mare de la Chișinău. Aș putea chiar spune că statuile lui Lenin și ale lui Ștefan cel Mare se mișcă simetric în Republica Moldova: când una este adusă în față, cealaltă este trasă în spate, și invers. Să sperăm că Ștefan cel Mare nu va mai fi niciodată eclipsat de Lenin.

The town doesn't have only statues with Stephen the Great and the roman she-wolf, these coexist with a statue of Lenin. It was once in front of the County council, but after 1990 it was pulled in the back of the building, towards the Vasile Alecsandri Public Garden. That's the way things work in the Republic of Moldova, regarding statues: depending on the times, they are brought forward or hidden in the thickets of a park. That's what happened to the statue of Stephen the Great in Chișinău. I could even say that the statues of Lenin and Stephen the Great move symmetrically in the Republic of Moldova: when one is brought forward, the other one is pulled back, and vice-versa. I just hope Stephen the Great shall never again be eclipsed by Lenin.

Consiliul Raional și scuarul unde se afla statuia lui Lenin.
The County council and the square where the Lenin statue used to stand.

Tot pe bulevardul principal, vizavi de Consiliul Raional, se află un monument discret, dar care mi-a atras imediat atenția, fiind o cruce sculptată în stil medieval. M-a impresionat foarte tare când i-am citit dedicația: 

"Înălțatu-se această cruce spre slava Prea Sfintei Treimi și întru pomenirea Părintelui Sofian Boghiu născut în Cuconeștii Vechi 7 octombrie 1902 adormit la București la 19 septembrie 2002. Intră în mânăstire în 1926 stareț al mânăstirii Antim 1950-2002. Membru al mișcării duhovnicești Rugul Aprins. Deținut politic 1958 - 1964. Martiri: Preot Alexandru Dolișcinschi 1944, Nicolae Moroșan 1944, Nicolae Georgescu 1945, Preot Nicolae Boris 1961". 

Eroii martiri trebuie cinstiți, memoria colectivă trebuie restaurată.

On the main boulevard, on the other side from the County council, I saw a small monument, but which immediately caught my eye, since it was a cross sculpted in medieval fashion. I was very impressed to read the text etched in stone:
"This cross was erected in the glory of the Holy Trinity and in the memory of Father Sofian Boghiu, born in Cuconeștii Vechi on October 7th 1902, who passed away in Bucharest on September 19th 2002. He entered the monastic life in 1926 and was prior of Antim monastery between 1950-2002. Member of the spiritual movement 'The burning pyre'. Political prisoner between 1958-1964. Martyrs: Father Alexander Dolișcinschi 1944, Nicolae Moroșan 1944, Nicolae Georgescu 1945, Father Nicolae Boris 1961"
Martyrs must be honored and the communities' memory restored.

Lângă Consiliul Raional se află Muzeul Ținutului Edineț, deschis în fiecare zi, cu pauză lunea.
Next to the County council is the Edineț County Museum, open every day except on Mondays.

În aceeași curte se află Muzeul de Artă Populară, cu același program.
Right next to it is the Traditional Art Museum, with the same schedule.

Pe peretele Muzeului de Artă Populară este montată o placă în amintirea cuceririi romane. Astfel de plăcuțe am văzut și în alte localități din România, mai ales în Transilvania și am fost plăcut surprins să o găsesc și aici.

On the Traditional Art Museum there is a plaque remembering the Roman conquest of Dacia. I have seen such plaques in other towns in Romania, especially in Transylvania, and I was surprised in a positive way to find one here.

Pe bulevardul principal se află câteva clădiri mai măricele și interesante, de exemplu aceasta, părăsită, care are pe fațadă două basoreliefuri.
On the main boulevard there are several rather big and interesting buildings, like this one, for example, with two reliefs. Unfortunately it is abandoned.

Una este cu un ciobănaș.
One relief is that of a shepherd.

Cealaltă cu o țărăncuță. Stilul este socialist. Regret că această clădire este lăsată în paragină, arhitectural este valoroasă.
The other one, a peasant woman. I hope this building will be saved, it has architectural valor. 

Casa raională de cultură este de asemenea pe bulevardul principal și are de asemenea basoreliefuri, realizate în mozaic.
The Community center is also on the main boulevard and is decorated with mosaics.

Unul este o scenă agricolă...
One shows an agricultural scene...

...celălalt o scenă de gospodărie.
... the other one a domestic activities.

Lângă Casa de cultură am găsit un panou electoral, cu afișele unui partid de stânga. În Republica Moldova, ca și în România, este campanie electorală, pentru alegerile legislative. Miza este uriașă - alegerea direcției pentru 4 milioane de suflete; est sau vest. Răspunsul: pe 30 noiembrie, de Sfântul Andrei, apostolul românilor.

Next to the Community center I found a billboard with the posters of a left wing party. In the Republic of Moldova, like in Romania, there are elections. The stakes are high - choosing the direction for four million souls: east or west. The answer: on November 30th, on Saint Andrew's Day, the patron saint of all Romanians.

Prin oraș sunt panouri electorale cu principalele partide. Aici, unul ce promovează o direcție europeană, pe fondul unei clase cu copii frumoși și silitori. Inițial, din cauza uniformei cu vestuță neagră, am avut impresia că sunt îmbrăcați în ținută populară. E probabil o deformare pe fondul campaniei de la noi...

Un alt partid face o campanie cu accente sociale. Deosebit de interesantă mi se pare imaginea folosită: copila este fericită, zâmbitoare, agățată de gâtul mamei, însă aceasta din urmă are o expresie tristă. Spre deosebire de copil, ea cunoaște greutățile vieții și asta i se citește pe chip. Reflectă bine realitățile Republicii Moldova. Într-adevăr, deocamdată, așa se crește în Moldova... cu zâmber cât ești copil, apoi cu o mină mai serioasă odată cu maturizarea.